Haita lupilor flămânzi -încolțesc o ciută blândă-
Ce-i cu ochii tremurânzi, și cu vocea murmurândă,
Face-n juru' ei un cerc vicios, s-o-nhațe toată-
Să nu-i mai rămână os, mușcând inima să -i scoată.
Ce-i cu ochii tremurânzi, și cu vocea murmurândă,
Face-n juru' ei un cerc vicios, s-o-nhațe toată-
Să nu-i mai rămână os, mușcând inima să -i scoată.
Nici o frunză, nu se mișcă, de-a durerii mușcătură,
Se zbate ca-ntr-o cușcă, îi rămâne -o picătură...
De esență, cea a vieții, scursă cu atâta ură...
În altarul dimineații, de-o foame-n căutăură.
Colții fiarelor haine, ca un suflet ucigaș,
Niciodată n-o s-aline moartea unui fluturaș
Că o haită- nfometată, face-un cerc în juru' prăzii,
O înșfăcă de-ndată, așezați pe digu' păzii.
foto:internet
Elena Buldum
drepturi rezervate doar autorului
Se zbate ca-ntr-o cușcă, îi rămâne -o picătură...
De esență, cea a vieții, scursă cu atâta ură...
În altarul dimineații, de-o foame-n căutăură.
Colții fiarelor haine, ca un suflet ucigaș,
Niciodată n-o s-aline moartea unui fluturaș
Că o haită- nfometată, face-un cerc în juru' prăzii,
O înșfăcă de-ndată, așezați pe digu' păzii.
foto:internet
Elena Buldum
drepturi rezervate doar autorului

Comentarii
Trimiteți un comentariu