Vrem să fim

Cu mâinile legat-n chingi
Când ai putea să mă dezlegi
Într-o prăpastie mă -mpingi
Că ce-ți explic n-ai să -'ntelegi.

Ți -o fi durerea asta mare
Ca un hotar fără sfârșit
Dar m-ai lăsat la -întâmplare
Pe un tărâm nefericit.

Din toată viața asta plină
Doar cu necazuri și dureri
De mângâi o frunte senină
Cred sunt capricii și plăceri.

Nimic nu poate înlocui
Absența unui om sublim
Cum nici nu poate locui
În casa unde vrem să fim...

Elena Buldum
Copyright
15-09- 2017