Treceți la conținutul principal

natura umană


copyright
fiecare în colțul lui
mușcă norii cum poate
pe cuvântul meu
petrec brațul iertării
în genunchi umilind natura
lumea mea se împarte în frunze și copaci
căzuți pe marginea drumului
caut statui cu chipul de zare prins
să -mi amintească de tine
pas armonios
cu clopotele care bat în jos
întotdeauna am găsit răspunsul
în palmele prinse de cer
orice cuvânt rotește limba în gură
mestec ultimele deziluzii înroșite de natura umană
înclin luna numai dacă văd răspunsul la întrebarea " de ce stele mor câteodată. "?
Elena Buldum 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Pașii toamnei

Pașii toamnei verzi prin mine Mugurii de flori plesnesc Anotimpul meu se ține... Și de ce mă urmăresc? Ploaia genele-mi ploiesc, Ele curg, eu, mă codesc; Și alerg ce-i omenesc... Pașii toamnei îi grăbesc. Se -nedreaptă tot spre mine Pașii toamnei -s grăbiți De fusta iernii, îmi vine... Să vă zic, să -i ocoliți! Elena Buldum drepturile rezervate doar autorului Corina chirilă: grafica

Împart...

tăcerea în mine s-a rupt de tine fără sfârșit liniștea a înghițit-o pământul cu grija și gândul numai iubesc numai doresc numai beau numai fumez m-am hotărât să fac pe plac uitării împart din pipa răbdării o împrumut fiecăruia să guste din ea celor care sunt insuportabili, unor trecători nepăsători uneori ”viața bate filmul” și trădarea omului o culeg pe câmpul de maci realizez că suntem una cu pământul Elena Buldum drepturi rezervate doar autorului.*

De doruri pline

Nu știu, dacă apusul știe...                        grafica: Corina Chirilă Ce- nseamnă o clipă de tandrețe,  De-a nostră -mbrățișare vie;  Cuprinsă de atâta frumusețe. Mi-e teamă să privesc la stele,  Și ele se feresc de mine...  Mi-ascund privirea printre ele,  În nopțile de doruri pline. Aș vrea să le privesc- ntruna...  Să le cuprind de fericire,  Mă -mpinge doru' ca nebuna-  În nopți de dor și amăgire. Elena Buldum drepturi rezervate doar autorului