Treceți la conținutul principal

Tristețea așa de tristă

Mă -ntreb: de Raiul mai există
Sau fluturii ce zburdă-n lumea lor,
De ce adun tristețea așa de tristă?
N-aș vrea să îi opresc din zbor.
Pe trupul meu de lut vibrează dorul...
De se cutremură de viață se usucă ;
Sub pielea mea tânjește și fiorul-
Și răsăritul și apusul să se ducă;
Cu Dumnezeu alături calc pe cioburi de lumină ;
Să te apropii zămislită pe o aripă de stea...
Ce gustă din amar pe-o rază luminoasă și divină,
Ce mă desprinde dintr-un înger ca să fiu a ta.

Elena Buldum
drepturile rezervate doar autorului
grafica: Corina Chirila

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Pașii toamnei

Pașii toamnei verzi prin mine Mugurii de flori plesnesc Anotimpul meu se ține... Și de ce mă urmăresc? Ploaia genele-mi ploiesc, Ele curg, eu, mă codesc; Și alerg ce-i omenesc... Pașii toamnei îi grăbesc. Se -nedreaptă tot spre mine Pașii toamnei -s grăbiți De fusta iernii, îmi vine... Să vă zic, să -i ocoliți! Elena Buldum drepturile rezervate doar autorului Corina chirilă: grafica

Împart...

tăcerea în mine s-a rupt de tine fără sfârșit liniștea a înghițit-o pământul cu grija și gândul numai iubesc numai doresc numai beau numai fumez m-am hotărât să fac pe plac uitării împart din pipa răbdării o împrumut fiecăruia să guste din ea celor care sunt insuportabili, unor trecători nepăsători uneori ”viața bate filmul” și trădarea omului o culeg pe câmpul de maci realizez că suntem una cu pământul Elena Buldum drepturi rezervate doar autorului.*

De doruri pline

Nu știu, dacă apusul știe...                        grafica: Corina Chirilă Ce- nseamnă o clipă de tandrețe,  De-a nostră -mbrățișare vie;  Cuprinsă de atâta frumusețe. Mi-e teamă să privesc la stele,  Și ele se feresc de mine...  Mi-ascund privirea printre ele,  În nopțile de doruri pline. Aș vrea să le privesc- ntruna...  Să le cuprind de fericire,  Mă -mpinge doru' ca nebuna-  În nopți de dor și amăgire. Elena Buldum drepturi rezervate doar autorului